Conform investigaţiei Gândul, postările publicate de Cătălin Drulă pentru campania sa la Primăria Capitalei au fost analizate cu instrumente automate de detectare a conținutului generat de inteligență artificială și mai multe dintre textele sale au ieșit cu scoruri semnificative: ~50-51% indicând utilizarea AI-ului. Într-una dintre ele, Drulă vorbea despre „zone cu potențial uriaș” ce trebuie valorificate, implicarea cetățenilor în deciziile primăriei; în alta despre siguranța rutieră și viziunea pentru București în 2035.
Astfel, Cătălin Drulă, candidatul USR, a ales să-și „externalizeze” creativitatea. Sau, dacă vreți, să o dea pe mâna unei mașini. Iar asta ridică o întrebare simplă: cine mai e autorul real al promisiunilor, discursurilor și angajamentelor care i se adresează direct electoratului?
Mesaje generate de AI, planuri (probabil) tot pe hârtie: bune de tipărit, imposibil de implementat
Dacă Drulă are „spate digital” pentru postările lui de Facebook, nu e exagerat să ne întrebăm: ce se va întâmpla cu planurile de guvernare pe care le propune pentru București? La fel cum un program de inteligență artificială poate genera un text coerent despre „zone cu potențial” sau „siguranță rutieră”, la fel de bine poate genera un „plan urbanistic ideal”, un „road-map pentru trafic” sau un „pachet de măsuri pentru locuitori”. Pe hârtie, totul sună impecabil. În realitate, nimic nu garantează că acelea vor avea vreodată concretizare.
Astfel, există riscul ca promisiunile lui Drulă să rămână la fel de auto-generate ca postările lui: elegante, glossy, editabile, dar sterpe de implicare reală.
„Ai-u’ lui Drulă va salva Bucureștiul”, dar cine apasă pe buton?
E ironic: într-o campanie politică, unde competiția se dă pe încredere, viziune, credibilitate și contact uman cu alegătorii, candidatul se bazează pe o inteligență artificială pentru a-și transmite mesajele. E ca și cum ai da un speech important şi în loc să te urci pe scenă, ai lăsa un asistent digital să îl spună pentru tine: totul e curat, fluent, corect gramatical, dar fără emoție, fără contact, fără responsabilitate reală.
Iar dacă încalcă promisiunile, cine poate fi tras la răspundere? AI-ul? Algoritmul? Votanții ar putea descoperi, prea târziu, că și planurile „pentru București” au fost generate tot de un program, nu de un om care oferă soluții concrete, ci de o mașină care redactează sloganuri.
Ce ar trebui să ceară electoratul și ce ar trebui să sune alarma
Un candidat la Primăria Capitalei ar trebui să ofere planuri clare, dialog real, responsabilitate. Nu texte generice, reciclate, fără suflare, create de un algoritm. Faptul că detectoarele semnalează utilizarea AI-ului la comunicarea electorală a lui Drulă ar trebui să ridice o întrebare fundamentală: dacă nu e în stare să își redacteze mesajele cu mâna lui, cum va fi când va trebui să scrie bugetul orașului, hărți de mobilitate, planuri de urgență?
Dacă într-o campanie „pe hârtie” copiază viața reală de la un algoritm, ce ne garantează că planurile lui nu vor rămâne tot pe hârtie?
Da, e 2025. Inteligența artificială e parte din viața noastră. Dar a folosi un AI ca să redactezi postări electorale e una, a te baza pe el ca să redactezi destinul unui oraș e cu totul altceva.
Cătălin Drulă, candidatul care vrea să conducă Bucureștiul, are acum o imagine curată, bine-șlefuită și algoritmic generată. Dar dacă alegătorii nu cer conținut verificabil, coerent, realizabil, riscăm să ne trezim cu un oraș condus de… copy-paste politic.
Și da, dacă își scrie deja mesajele cu Inteligența Artificială, e aproape sigur că planurile pentru București tot de acolo le va scoate: nu din realitate, ci dintr-un cod.
Un cod bun de tipărit. Nu de implementat.
